Acelaşi Tărâm, altă atitudine
Am remarcat că pe măsură ce îmbătrânesc îmi amintesc din ce în ce mai puţine lucruri despre propria mea copilărie. Şi nimic nu mă supără mai tare! Cu toate că nu de puţine ori mi s-a întâmplat să ţin cu dinţii de unele dintre acele amintiri, nu trece o zi fără să nu mă mai părăsească vreuna. De cele mai multe ori sunt prea ocupată ca să-mi dau seama cum sărăcesc de la răsărit până la apus. Dar, în puţinele clipe de răgaz rămase, remarc cu îngrijorare că am mai uitat câte ceva…
Citeşte mai departe »
