Tărâmul lui Andilandi

"Uite, mami, balena zboară!"

Muzeul e încă închis, desigur. Nu m-am pus acum pe scris pentru a vă da vestea cea mare, adică aceea pe care o aşteaptă toate grădiniţele şi şcolile Capitalei, cum că s-ar fi deschis muzeul lor favorit. Nu, nu asta voiam să vă semnalez. Doream doar să vă anunţ că unii fotoreporteri, mai norocoşi, au putut trage cu ochiul la cum a ajuns să arate Muzeul Antipa astăzi, în hăinuţele lui noi, de sărbătoare.

Lăsaţi orice speranţă voi ce ţineţi regim…

Mi-am tot propus să-mi iau concediu cu site-ul, le tot urez puţinilor noştri cititori şi vizitatori Sărbători fericite, dar se pare că nu sunt în stare să mă relaxez, nici măcar acum. Mai ales că, având mai mult timp liber pentru navigare, găsesc mai multe pagini haioase despre care vreau să vă dau de ştire şi vouă. Iată, de pildă, un site de poveste…

Ce mult îmi place să fotografiez statui. Nu se prea mişcă…

Sâmbătă am fost plecaţi până la Sinaia, într-o mini-excursie cu şcoala. Ştiu că a fost cod galben pentru ninsoare, că orice om cuminte şi cu minte ar fi stat acasă, dar noi ne-am aventurat până la Peleş şi nu ne-a părut rău deloc. Pe drum a nins întruna, e drept, dar ce copil nu şi-ar fi dorit asta într-o excursie? Am vizitat Muzeul ceasurilor din Ploieşti şi Muzeul cinegetic de la Posada – două „obiective” turistice superbe pe care le ratam mereu atunci când ne duceam în excursie de capul nostru – şi am revăzut Mânăstirea Sinaia şi Peleşul.

Mânăstirea Argeşului – turla din faţa altarului

Nu credeam să-mi mai pot smulge câteva zile libere anul ăsta până la Crăciun. Vremurile au devenit mult prea complicate pentru vacanţe, chiar şi pentru unele scurte, prin zonă, aşa cum am tot avut noi în ultima vreme.

Marţi n-am numărat ceasurile rele, dar am avut parte de unele mici neplăceri. Sau să fi fost mari şi le-am trecut noi cu vederea? Ce mai contează… Ştim cu toţii că-n vacanţă eşti mai indulgent, mai predispus la concesii. Aşa şi noi când am găsit Palatul Şuţu închis pentru renovare (cică revine-n forţă peste vreo două săptămâni), Hanul lui Manuc în şantier şi Biserica de la Curtea Veche împrejmuită de schele

Rătăciţi în Paradis ar trebui să-i spun zilei a treia, în care m-am simţit atât de bine încât n-aş fi vrut să se mai sfârşească. La început, ne-am aventurat spre Băneasa, unde am poposit la Zoo. Ştiu că aici miroase rău pe alocuri şi că a murit şi elefantul, dar cred că locul merită încă vizitat

Pentru cei care nu ştiu cum arată o toacă

Întrucât vremea… şi vremurile ne-au fost potrivnice, ne-am decis “să plecăm” în vacanţă în Bucureşti şi prin împrejurimi.

Ştiu că sună ciudat, poate chiar dezamăgitor, dacă nu trist de-a dreptul, dar după ce veţi vedea pozele pe care le-am făcut, sigur vă veţi schimba părerea.