Tărâmul lui Andilandi

Din cauza unor probleme tehnice (calculator stricat, reparat nu foarte repejor), n-am apucat să scriu în timp util despre prima reuniune a Mafiei Mămicilor de la Verde Cafe, de vinerea trecută. Aşa că am să scriu acum, mult după spartul târgului… Dar tot am să scriu, na, sâc!

Ne-am bucurat (şi eu şi “tati Dan”) că am găsit puterea să ne rupem din rutina zilnică şi că ne-am făcut curaj să mai ieşim în lume, să cunoaştem părinţi cu experienţă (pe Ada, pe Klara, ori pe Degeţica), părinţi aflaţi la început de drum (ca Zu, cu al ei serafic bebe-Istvan ori pe Crina şi seriosul ei pui Rareş, de la care nu ne-am mai putut dezlipi privirile) sau chiar superbe mămici [...]

Era şi normal să se întâmple asta. Până la urmă, Mafia Mămicilor ne-a cucerit. Dar nu ne-a “cucerit” opresiv-agresiv, ci ne-a “sedus” prin drăgălăşenia ideii. Cu mic cu mare, de la Zmei la Blajini, toate personajele au chicotit amuzate şi au promis să dea o mână de ajutor oricând, la nevoie…