Tărâmul lui Andilandi

“Leul, şifonierul şi vrăjitoarea“, cel de-al doilea volum al seriei Cronicile din Narnia, este cu siguranţă şi cel mai cunoscut dintre ele. Graţie, de bună seamă, filmului de succes produs de Walt Disney Pictures, în 2005.

N-am de gând să fac acum o ierarhie a volumelor seriei scrise de C.S.Lewis, îndrumându-vă doar către unele dintre acestea. Nicidecum. Sunt de părere că toate merită citite, ori recomandate, copiilor voştri, aflaţi între 9-12 ani. Întreaga seria pare să fi fost scrisă cu o plăcere nebună şi c-o poftă de scris greu de descris în cuvinte. Şi, probabil, şi mai greu de stăvilit ori direcţionat de către editorii vremii…

Mă opresc însă asupra acestui volum dintr-un singur motiv. Atunci când o carte e ecranizată, cu toţii ne întrebăm “cine bate?”: cartea ori filmul? De data asta n-a bătut nimeni, din fericire, aş zice. Filmul e frumos, corect şi fidel până în cele mai mici detalii cărţii. Forţând puţin nota, aş putea spune chiar că e oglinda cărţii după care a fost creat. Aşa că, dacă vreţi un sfat, n-alegeţi între ele. Lăsaţi-l pe năzdrăvanul vostru să le savureze pe amândouă! Şi nu uitaţi nici de site. Cum, care site? Ia aruncaţi un ochi aici… Vă garantez că veţi rămâne cu el acolo destul de multă vreme.