Categorii Versuri nemuritoare

Ariciul

de Otilia Cazimir

Aseară, prin gradina amorțită,
Din tufe de pelin cu frunze mici
A apărut în taină un arici,
O mică vietate ghemuită.

Copiii l-au zărit de pe cerdac
Cum se mișca domol pe sub gutui,
Și toți au alergat în jurul lui.
Iar el a-ncremenit pe loc, posac,
Cum îl prinsese vremea pe cărare,
Ca o perniță sferică în care
O fată rea ca să se joace
A-nfipt o sumedenie de ace.

Am alungat copiii să se culce
Și-n înserarea limpede și dulce
Ce se lăsa din cer încetinel,
Am stat acolo singură cu el.

Și mă-ntrebam pe gânduri:
Oare, cum a fost făptura-i la început de lume?
Din care veacuri înecate-n fum
Porni el oare, ca un scai, la drum,
Să se oprească-n dreptul meu anume?
Ce vânt vrăjmaș și mohorât
Ca pe-un măcieș pitic l-a scuturat,
De-a mai rămas dintr-însul doar atât:
Un ghem de spini, ostil și speriat?

O fi având el oare pui?
Mă-ntreb, deși nu pot pricepe:
Cum sug ei fără să se-nțepe
În ghimpii lui?…

Când a simțit că-i singur doar cu mine
Și niciun dușman dinspre casă nu mai vine,
A scos cu frica de sub el
Un bot timid și mic, ca de cățel,
Și cu instinctul lui obscur
A explorat terenul împrejur.
Și-abia ciulindu-și țepile pe spate,
Pe sub petunii grele de parfum,
Atras de noapte și singurătate
Și-a căutat încet-încet de drum…
S-a mai oprit în măgheran o dată
Ca sub îndemnul unei tainice porunci,
Apoi a dispărut pe sub poiată…
Și nu l-am mai văzut deloc, de-atunci.

Portretul autorului

(Alexandrina Gavrilescu n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț - d. 8 iunie 1967, Iași) a fost poetă, traducătoare și publicistă, supranumită poeta sufletelor simple, fiind cunoscută mai ales ca autoare de versuri pentru copii.

Alte pagini semnate de Otilia Cazimir pe Tărâmul lui Andilandi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *