Îmbrățișarea mamei – fragment
A doua zi, când se trezi și se uită în sertarul său, micuța Perlina găsi cutia adusă de Curcubeul Cântăcilă. Dezlegă fundița și odată cu ea zburară zece fluturași de ciocolată, care după o raită dintr-un capăt în altul al încăperii i se așezară pe umeri.
– Ooo!… Sunteți fragili și aromați! Înseamnă că mama, cu ajutorul Curcubeului Cântăcilă, mă răsfață. Mă iubesc!
– Ba nu… o contrazise o voce din colț.
Perlina se sperie rău și când se uită în jur, văzu doar o încuietoare din fier.
– Cine ești? Cum te-ai furișat?
El îi arătă crăpătura din fereastră cu un gest larg.
– Mama nu îmi dă voie să vorbesc cu necunoscuți. Părăsește odaia sau o voi striga pe bunica.
– Calmează-te, Perlina! Nu te voi răni! Mă numesc Lacăt-Negru și sunt un spectator fidel și un mare admirator al îmbrățișărilor dintre tine și Perla.
De aceea, regret să îți spun…
– Ce vrei să spui?
Muntele Tăticilor – fragment
– Tati, tati, uite corabia din carton pe care am construit-o în prima zi de grădiniță. Am abandonat-o aici, în coșul cu mâncare. Nu am apucat să o văd niciodată navigând.
– Păi… ești la o aruncătură de băț față de lac. A sosit clipa!
– Ai auzit? Fură o găletușă cu lipici să turnăm peste vas, să îl oprim, îi propuse Scobitoarea Urâcioasă ucenicului ei.
Șervo și Șervețel împinseră corabia în mijlocul lacului și se așezară răbdători pe mal. O adiere domoală undui vasul, iar cartonul străluci.
– Nu vă puneți cu mine!
Castronul Pârâcios cără un tub de lipici din atelierul unei artiste. Aruncă lipiciul, preschimbând corabia într-o stană de piatră.
– O, nu! Tată, de ce nu avansează? A înlemnit?
– Imposibil… Fii atent! Voi înota să o iau.
Degustarea de carte a zilei a fost „Povești cu mămici și tătici” de Cristina Beatrice Preda, cu ilustrații de Veniamin Chițu. Cartea poate fi găsită la Libris.ro și Diverta.
