„Leul, șifonierul și vrăjitoarea„, cel de-al doilea volum al seriei Cronicile din Narnia, este cu siguranță și cel mai cunoscut dintre ele. Grație, de bună seamă, filmului de succes produs de Walt Disney Pictures, în 2005.
N-am de gând să fac acum o ierarhie a volumelor seriei scrise de C.S.Lewis, îndrumându-vă doar către unele dintre acestea. Nicidecum. Sunt de părere că toate merită citite, ori recomandate, copiilor voștri, aflați între 9-12 ani. Întreaga seria pare să fi fost scrisă cu o plăcere nebună și c-o poftă de scris greu de descris în cuvinte. Și, probabil, și mai greu de stăvilit ori direcționat de către editorii vremii…
Mă opresc însă asupra acestui volum dintr-un singur motiv. Atunci când o carte e ecranizată, cu toții ne întrebăm „cine bate?”: cartea ori filmul? De data asta n-a bătut nimeni, din fericire, aș zice. Filmul e frumos, corect și fidel până în cele mai mici detalii cărții. Forțând puțin nota, aș putea spune chiar că e oglinda cărții după care a fost creat. Așa că, dacă vreți un sfat, n-alegeți între ele. Lăsați-l pe năzdrăvanul vostru să le savureze pe amândouă! Și nu uitați nici de site. Cum, care site? Ia aruncați un ochi aici… Vă garantez că veți rămâne cu el acolo destul de multă vreme.
