Categorii Însemnări

Ecouri și reverberații de la Târgul de carte de la Göteborg, 2015

de Sînziana Popescu

Norocul meu este că am un site destinat cărților pentru copii, adică un loc unde pot vorbi la o adică în tihnă despre ce și cum scriu, precum și despre ce spun pe la seminariile ori pe la lecturile publice la care se întâmplă să mai particip. De curând, am dat peste acest articol apărut săptămâna trecută la Agerpres și mi-am propus să-l adnotez, gândindu-mă că așa voi avea ocazia (și suficient spațiu) să vă ofer citatele integrale, ba chiar și câteva explicații suplimentare.

Prima mea notă e legată chiar de titlu, în care mă refeream, desigur, la situația „autorului român de carte pentru copii”, nu la situația scriitorului român în general. Alt fragment dintr-un citat ar fi următorul, în care mi-am permis să marchez iar cu bold ceea ce lipsea. „Dar asta nu înseamnă că avem prea multe traduceri. Nu știm mai nimic, de pildă, despre autorii suedezi contemporani de carte pentru copii. Îmi pare rău că trebuie să insist asupra acestui „de carte pentru copii”, dar până și eu, care m-am izolat în ultima vreme ca să-mi termin cărțile, deci până și eu, care scriu de pe Celălalt Tărâm, am aflat că s-au tradus autori suedezi contemporani în limba română. Tomas Tranströmer a fost publicat la Editura Polirom încă din 2003, în traducerea lui Dan Shafran, iar despre Athena Farrokhzad, cu al ei Vitsvit  (volum tradus în limba română de Svetlana Cârstean și Raluca Ciocoiu în 2013), am și scris anul trecut într-un articol, publicat la LiterNet. Deci, aici nu mă refeream nici la scriitorii suedezi în general, nici la autorii clasici de carte pentru copii (Selma Lagerlöf, al cărei Nils Holgersson a apărut la noi la Editura Corint încă din 2007, plus Astrid Lindgren cu Pippi Șosețica, care a fost tradusă de Andreea Caleman și publicată la Editura Arthur anul trecut), ci mă refeream, de bună seamă, la autorii suedezi contemporani de carte pentru copii. Și îi pomenisem tocmai pentru că am avut șansa să cunosc destui scriitori suedezi care scriu azi cărți pentru copii, dar despre care nu se știe mare lucru la noi în țară. De pildă, m-aș bucura să pot citi și în limba română The Sand Wolf de Ã…sa Lind – una dintre cele mai apreciate autoare suedeze de carte pentru copii la ora actuală.

O altă completare pe care îmi permit să o fac articolului este legată de zicerile mele despre piața de carte pentru copii și adolescenți de azi și de comparația cu literatura română pentru copii de dinainte de ’89. Cum însă aceasta este ceva mai lungă, poate că voi scrie un articol separat, că așa e cel mai sănătos și mai sigur. Dar până atunci, îmi permit să strecor și aici mai multe idei discutate la Göteborg.

Așadar… spuneam că pe la noi editurile sunt orientate mai mult către traduceri, că sunt puține cele care publică exclusiv cărți pentru copii, iar dintre acestea și mai puține sunt cele care se încumetă să publice autori români care scriu azi pentru tineri. Am mai spus că piața noastră de carte e axată în proporție de 90% pe traduceri, că editurile mizează pe clasici și pe bestseller-uri, pentru că nu vor să riște. Dar asta nu înseamnă că avem o varietate nici măcar în domeniul traducerilor pentru copii, pentru că nu știm mare lucru despre autorii contemporani dedicați publicului tânăr din alte țări, cu excepția celor de limbă engleză. Din acest punct de vedere ne situăm la polul opus față de piața de carte suedeză. La târgul de carte de la Göteborg am fost surprinsă să constat că, în ciuda numărului mare de apariții editoriale, majoritatea cărților propuse de editurile suedeze erau semnate de autori suedezi contemporani. Mi-aș dori să văd așa ceva și în planurile editoriale de la noi – mai multă atenție acordată autorilor români contemporani, pentru că o simplă preluare a bestseller-urilor de pe piața anglo-saxonă nu ne va aduce în rând cu lumea. „Trendul” e altul.

Apoi mi-am permis să adaug că poate toată această situație, deloc veselă pentru cei care încearcă azi să scrie în România pentru copii, a fost generată oarecum de ce s-a întâmplat la noi înainte de Revoluția din ’89. Pe atunci, deși exista doar o singură mare editură care publica exclusiv cărți pentru copii – Editura Ion Creangă – și alte câteva care mai aveau colecții pentru publicul tânăr (Albatros sau Univers), se publica multă literatură contemporană pentru copii. Bună sau proastă, cum era ea, infestată de propaganda comunistă sau dimpotrivă, catalogată de regim drept subversivă (Cărțile cu Apolodor de Gellu Naum sau Întâmplări din grădina mea de Ana Blandiana, avându-l ca protagonist pe celebrul motan Arpagic), literatura română pentru copii era totuși încurajată în detrimentul traducerilor, care erau excesiv selectate. Am dat exemplul cu Beatrix Potter pentru că a fost primul care mi-a venit în minte, dar au fost atâția alții, în mare vogă în vest prin anii ’70, care la noi au fost traduși de-abia de curând, de vreo câțiva ani. De pildă, Maurice Sendak, cu Where the Wild Things Are și mulți alții. Și da, cred că asta ar fi explicația pentru care astăzi, la 25 de ani de la revoluție, am trecut în extrema cealaltă. Acum traducem mult, dar publicăm puțină literatură pentru copii scrisă de autori români. Asta e părerea mea, desigur, sau, dacă vreți, încercarea mea stângace de a le explica străinilor că în comunism noi nu prea știam ce se întâmpla pe afară și că poate din pricina asta traducem azi cam tot ce mișcă, din dorința de a umple retroactiv golul apărut atunci.

Am mai vorbit și despre tabuurile pieței noastre de carte și despre ce fel de cărți se publică pe plaiurile mioritice, din puținul care se publică, dar despre asta vă voi povesti într-un eventual episod următor. 🙂

Portretul autorului

este creatoarea seriei fantasy Andilandi, despre aventurile din Celălalt Târâm ale unor copii „încercați” de invidie, egoism sau lipsă de încredere în sine. Dar nu puțini dintre vizitatorii noștri o cunosc și drept autoare de teatru pentru prichindei sau de cărți bogat ilustrate, pentru copii mai mici. Sînziana Popescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Literatură pentru Copii și Tineret, membră DacinSARA și a Asociației Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți ”“ De basm.

Alte pagini semnate de Sînziana Popescu pe Tărâmul lui Andilandi.

1 comentariu la “Ecouri și reverberații de la Târgul de carte de la Göteborg, 2015

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *