Manuela Covaleov

În căsuța de la marginea pădurii se așternuse liniștea. Focul ardea liniștit, și-n jurul lui se adunaseră bunicii, părinții și nepoții. Vacanța de Crăciun îi adusese pe toți în casa părintească de prin multe colțuri de țară și de lume. Căsuța răsuna toată ziua de râsetele copiilor care acum stăteau cuminți lângă foc și așteptau poveștile fermecate ale bunicilor, venite de departe, din copilăria lor, din copilăria bunicilor lor și poate de mai departe.

Canarul nu putea dormi. Lui nu i se întâmplase asta niciodată până acum. Avea o colivie frumoasă, hrană gustoasă, o stăpână veselă care îi spunea o mulțime de povești și de întâmplări de la ea din clasă sau de la joacă, avea chiar și un nou prieten. Ei, dar chiar prietenul acesta era motivul pentru care nu mai putea dormi!