Tărâmul lui Andilandi

Zapis de trecere către o altfel de copilărie

Mărul de aur

Aici am reunit câteva articole serioase despre tradiţii românești şi mitologie autohtonă, pentru a dezvălui de unde a pornit seria Andilandi și personajele ei.


Personaje mitologice româneşti

Mitologia românească e de o frumuseţe tulburătoare. Originală, bogată, magică, dar şi contradictorie, nu conteneşte nicio clipă să ne surprindă. Tot astfel cum nu încetează să ne intrige nici atitudinea nu foarte consecventă pe care oamenii de rând o au faţă de domeniul supranaturalului, faţă de fiinţele fantastice pe care le-au venerat, de care s-au temut sau pe care le-au admirat secole de-a rândul.

Solomonarii sunt buni sau răi? Sunt temuţi sau iubiţi? Drăgaicele sunt tot Iele, vestite pentru cruzimea lor, sau fac parte din categoria zânelor benefice, protectoare ale holdelor, prosperităţii caselor şi tinerelor fecioare? Blajinii sunt înalţi, blonzi şi înţelepţi sau sunt mici de statură şi semiretardaţi? Iată doar câteva dintre întrebările pentru care cititorul neavizat va trebui să […]

Citeşte mai departe »

Mortul viu la hotarul dintre viaţă şi moarte

De-a lungul istoriei, pretutindeni în lume, imaginarul morţii şi al destinului morţilor se exprimă şi capătă formă în cele mai diverse moduri: de la simplul vis la viziunea extatică, de la puterea şamanilor în transă de a călători în lumea de dincolo la aceea a fiinţelor de excepţie precum sfinţii, care învie morţii sau vindecă, de la cultul strămoşilor la şedinţele contemporane de spiritism şi de la experienţa necromanţilor de odinioară la aceea actuală, a martorilor unor apariţii neaşteptate ale defuncţilor…

Indiferent de natura locurilor în care îi aşează moartea, de oriunde se crede că ei s-ar mai putea manifesta, ceea ce numim în mod obişnuit „credinţa în strigoi” este prezentă pretutindeni, deci şi la noi. Şi, din imaginarul morţii, ea […]

Citeşte mai departe »

Sarea – tradiţie, simbol şi ritual

Importanţa sării pentru comunităţile umane este binecunoscută, nu doar sub raport economic, ci şi spiritual. Nevoia de sare, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, a făcut ca aşezările din apropierea izvoarelor şi lacurilor sărate să fie mai numeroase încă din preistorie, în special în rândul populaţiilor de agricultori. Sarea a fost obţinută fie prin evaporarea apei sărate, ca urmare a expunerii ei la soare, fie prin fierberea apei de mare. Asemenea procedee de extragere a sării marine mai sunt întâlnite şi astăzi.

Citeşte mai departe »