„Aniversare cu bucluc” de Ana Groszler

Dacă veți merge până la capătul curcubeului, veți întâlni o pădurice. Iar în pădurice, dacă veți fi curioşi să cercetați, veți întâlni un copac. Înalt, cu trunchiul gros și cu o coroană bogată de frunze vesel colorate. Îl vedeți? Da, da, copacul acela! Acum apropiați-vă uşor de el şi priviţi-l cu atenție. Vedeți căsuțele acelea prinse de ramurile lui ca niște podoabe? Foarte frumoase, nu-i așa? În una din ele locuiește familia Gâtlung, o familie de girafe pitice.

Citește în continuare "Aniversare cu bucluc"

 

E acea oră!

Sunt lucruri pe care nu le preferăm în viață. Să le spunem… nepreferințe! Nepreferința mea este, de exemplu, spanacul. Dar sunt un om fericit căci, spre deosebire de alții, eu pot evita cu un minimum de efort nepreferința mea. Dacă spanacul nimerește cumva cândva în farfuria mea, îl împing cu furculița într-o parte! Ce te faci însă dacă nu preferi ora de dirigenție, atunci când ești, la presiunea colegilor profesori și a directorului școlii, an de an, diriginte? Poftim de împinge asta cu furculița într-o parte!

Citește în continuare "Dosarul Graffiti"

– Hai-de, Cla-ra! Hai-de, Cla-ra! se auzeau vocile celor de pe marginea pistei, scandând.

Fata simțea căldura copleșind-o, iar soarele nu părea să aibă altceva mai bun de făcut decât să-i intre în ochi. Își aruncase șapca de pe cap când încă nu terminase a treia tură de stadion. Acum era la a cincea. Șapca începuse să-i strângă fruntea tare de tot, ca și cum i-ar fi crescut circumferința capului puțin câte puțin, cu fiecare pas pe care îl făcea. Acum răsufla ca o locomotivă și nu mai reușea să inspire și să expire corect, așa cum învățase la ora de sport.

Citește în continuare "Pas Întins"

„MÂNDRA TOAMNĂ” din volumul „Povești iscusite pentru minți strălucite” de Claudia Groza Lazăr / Ilustrații de Alina Alintăuș

Întunericul mușca pofticios din zi. A sosit toamna. Ziua s-a scurtat. Diminețile aduceau ceață bogată. Din când în când ploua, cu picături mari, de forma unor cristale, poate diamante neșlefuite. Ca niște vestitori ai ploii, mușuroaie de furnici ieșeau din crăpăturile pământului însetat.

Citește în continuare "Mândra Toamnă"

Astăzi este joi. Este ziua în care merg la magazin cu Adi. Fără mama. Adi este vărul meu și are opt ani. Eu sunt mai mic și nu merg niciodată singur pe stradă. Casa noastră este pe Strada Clepsidrei, iar ca să ajungi la magazin, trebuie să mergi tocmai până la intersecția cu Strada Livezii.
Eu am observat că, de câte ori vine Adi la noi, se întâmplă o chestie tare ciudată: devin invizibil. Nu știu cum și nu știu nici de ce.

Citește în continuare "Joi sunt invizibil"