Categorii Calendar

6 ianuarie: Boboteaza

 

Boboteaza este o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, în ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun (se colindă, se fac prorociri despre noul an), iar în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe, că nu trebuie să apară certuri în casă şi că nu e bine să se dea nimic cu împrumut. Catolicii celebrează astăzi Epifania, care simbolizează anunțarea naşterii lui Hristos regilor magi, cei care au venit să-l vadă, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

Agheasma este apa „vie”, este leacul care revigorează trupul şi sufletul, alungă bolile şi spiritele malefice din viaţa noastră.

În Franţa, cu această ocazie se serveşte o plăcintă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac ce apărea în faţa familiei. Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine reprezentând un rege mag în interiorul plăcintei, iar cel care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

La noi, Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Tradiţia aceasta este păstrată încă din secolele IV-VI, când catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

În ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în descântecele de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii. De asemenea, există o tradiţie foarte răspândită în multe zone din ţară pentru a afla cine este ursitul: tânăra care vrea să ştie cu cine se va căsători pregăteşte în ajunul sărbătorii o turtă din făină sărată şi din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

 

 

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă la alta. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei”. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheasma se bea în zori, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători ori la ceas de boală sau de necaz.

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor”. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze.

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

 

 

 

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjuară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!”. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice: busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică „Chiraleisa” de trei ori (termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte!), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.


Portretul autorului

este un tip mereu vesel şi pus pe treabă. Spre bucuria noastră, a acceptat cu plăcere să îngrijească acest site, ca un grădinar priceput ce se află...

Alte pagini semnate de Blajinul Ion pe Tărâmul lui Andilandi.

Ți-a plăcut? Lasă-ne un comentariu.