Citricele sunt aduse din țările de origine în containere speciale. Pentru a fi protejate de boli, pe parcursul transportului și în timpul depozitării, coaja lor este tratată cu substanțe chimice care, în mod normal, nu afectează pulpa fructelor. Substanțele cu pricina n-au miros, deci nu pot fi detectate. Conform Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România, ele nu prezintă nici un pericol dacă nu sunt înghițite. Cu alte cuvinte, dacă nu consumăm și coaja e ok.
În România însă, foarte multe gospodine folosesc, pentru a da aromă prăjiturilor, coaja rasă de portocale sau lămâi, de multe ori păstrată o vreme în zahăr. Astfel, substanțele cu care au fost tratate fructele ajung direct în preparatele noastre, fiind un pericol în special pentru cei mici. Aceștia pot fi afectați prin apariția unor intoxicații sau alergii.
Efectele produse de substanțele din coaja citricelor:
* E 230 Difenilfenol – Conservant artificial. Este un pesticid care împiedică dezvoltarea mucegaiurilor pe coaja fructelor. Se recomandă spălarea mâinilor după cojirea unui fruct tratat cu E 230. Testele de laborator au demonstrat că, atunci când este îngurgitat în concentrații mari, poate provoca sângerări interne. Doza maximă admisă este de 0,1 mg / kg corp.
* E 231 Ortofenilfenol – conservant de suprafață. Poate produce alergii la contactul cu pielea, îndeosebi la copii. Doza maximă admisă este de 0,2 mg / kg corp.
* E 233 Tiabendazol – fungicid utilizat pentru suprafața fructelor. Doza maximă admisă este de 0,1 mg / kg corp.
Informațiile pe care vi le-am prezentat au fost publicate de un grup de cercetători de la Universitatea din Wageningen, Olanda, în colaborare cu profesori din cadrul Universității Dunărea de Jos, din Galați. Întrucât până acum v-am recomandat destul de multe dulciuri care aveau în compoziție coajă rasă de lămâie, m-am simțit obligată să vă transmit și vouă avertismentul de mai sus. Nu mă întrebați ce se întâmplă cu coaja merelor, a nectarinelor ori perelor aduse din Grecia de exemplu, că nici nu vreau să mă gândesc. Eu, cel puțin, obișnuiam să le mănânc… cu coajă cu tot…
