Sînziana Popescu | blog

Zapis de trecere către o altfel de copilărie

Săptămâna „Altfel” cu PETRICĂ

de Sînziana Popescu

T T T

„Pentru Petrică, iepurașul meu cu ochii roșii” și copiii de la Școala „Titu Maiorescu”

Azi, de Ziua Internațională a Teatrului, dar și cu ocazia Săptămânii „Altfel”, le-am oferit un mic spectacol copiilor de la Școala “Titu Maiorescu” din București. Adică le-am citit Pentru Petrică, iepurașul meu cu ochii roșii cu intonație, am făcut voci și le-am arătat ilustrațiile, așa cum m-au învățat de curând Brandi Anderson Bates & Jane G Meyer și am reușit să-i țin în priză până la sfârșit, chiar și pe cei care citiseră povestea înainte. Le mulțumesc oamenilor dragi de la editura Pandora M (Virginia Costeschi, Roxana Petrescu și Domnica Drumea), pentru că mi-au dat șansa să și experimentez ce am învățat de curând la atelierul de creație literară „Mini-doză de grandoare”, iar ilustratoarei Iulia Ignat îi mulțumesc pentru cartea supradimensionată pe care ne-a împrumutat-o. Copiilor le-a plăcut așa de mult, încât mai aveam puțin și rămâneam fără ea!

După ce am terminat de citit, copiii mi-au pus întrebări despre carte și mi-au arătat cât de multe știu ei despre animalele de casă. De pildă, știau că Tekelii și Schnauzerii sunt câini de vânătoare – primii scot vulpile din vizuină, iar ceilalți aleargă prada, apoi au vrut să-mi povestească și despre animăluțele lor de casă. Așa am aflat cam tot ce-mi doream să știu despre câinii, pisicile și hamsterii lor, din apartament ori de la bunici. Apoi, urmând sfaturile de la sfârșitul cărții cu „Petrică”, mulți au vrut să vorbească despre animalele „pe care le-au avut”. Una dintre fetițe mi-a vorbit despre peștele care a părăsit-o pentru că „era prea singur”, iar acvariul nu era „bine aerisit”, Iannis mi-a povestit despre un papagal care și-a pierdut perechea și apoi a început să vorbească, iar un alt băiețel mi-a înșirat, destul de împăcat cu sine, un întreg pomelnic – câini, pisici, păsări – toți plecați prea curând și a încheiat că-și dorește (sau are deja? nu mai știu) un câine mare. Sper din suflet ca ultima lui achiziție să meargă din timp la controale veterinare regulate.

La sfârșit, copiii au desenat portretele animalelor lor de casă – fie că era vorba despre cele pe care le aveau ei, bunicii lor (ori vecinii), cele pe cele pe care le-au avut ori cele la care visau, pentru că erau mulți copilași acolo care și-ar fi dorit mai ales pisici (musai pui!), dar încă nu se bucurau de ele.

Notă: Dacă doriți să vă comandați această carte, din câte știu eu, o găsiți în toate marile librării, dar cel mai bun preț e pe site-ul editurii Pandora M.

Etichete: ,
Sînziana Popescu este creatoarea seriei fantasy Andilandi, despre aventurile din Celălalt Târâm ale unor copii „încercaţi” de invidie, egoism sau lipsă de încredere în sine. Dar nu puțini dintre vizitatorii noştri o cunosc şi drept autoare de teatru pentru prichindei sau de cărți bogat ilustrate, pentru copii mai mici. Sînziana Popescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Literatură pentru Copii și Tineret.

Alte pagini semnate de

Lăsaţi un răspuns




Puteți folosi următoarele tag-uri XHTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>