
Ei, și kum fu la Bookfest? 🙂 Copii, baloane, jocuri, ilustrații, tombole și mai multe jocuri, microfoane, concursuri cine strigă mai tare ca să acopere vorbitorii din standul vecin și, din când în când, povești despre noi și despre cărți. De când cu pandemia, uitasem cum e pe la târguri, recunosc. Cel mai recent la care am participat a fost la Istanbul, în 2019, fix înainte să înceapă toată nebunia, deci aș putea spune că mi-am cam ieșit din mână și, în plus, mereu m-am prezentat mai bine în afară decât în țară, dar, una peste alta, m-am descurcat. Experiența în sine a fost una interesantă și instructivă deopotrivă, adică știu sigur ce voi face și ce nu voi mai face (ever again) în privința promovării cărților mele, iar pe copii am reușit să nu-i adorm, totuși, ceea ce a fost o mare victorie, ținând cont de faptul că atelierul meu a fost duminică de la prânz.
Memo to me 🙂 Cred că am simțit nevoia să datez atelierul ăsta ca să nu uit multă vreme că a fost ultimul de acest gen. Am mai avut o lansare de carte la un Bookfest, cu vreo șase ani în urmă, și tot așa am zis și atunci, dar acum chiar că am să mă țin de cuvânt. Vor mai fi ateliere, lecturi și lansări, sper, cred, dar nu la târguri.
Promit ca în curând să revin cu o postare mult mai veselă, tot despre povestea „Mingea dorințelor”. To be continued! 😉