de căutat în libărării

„Iată-l pe Apolodor, fost pe vremuri călător, să reținem cel puțin, faptul că e pinguin”… Nu știu ce ați reținut voi din cele două cărticele ce poartă semnătura regretatului Gellu Naum, dar sper că sunteți de acord cu mine când spun că odată citite, sunt foarte greu, aproape imposibil, de uitat.

Eu nu numai că am reușit să le țin minte, dar, citindu-le la nesfârșit, seară de seară, am reușit să le învăț pe dinafară. Mă puteți trezi oricând în toiul nopții și sunt în stare să vă spun că lângă micul pinguin „stă Amedeu, cel mai cumsecade leu, cântăreț la clarinet și din când în când poet” ori că „blondul din fotografie este cangurul Ilie”.

Azi e 1 Iunie, cea mai mare sărbătoare a celor mici. Deja mă gândesc cu îngrijorare (dar și cu o doză greu disimulată de invidie) la cât de solicitantă și de frumoasă va fi această zi. Doar știm cu toții ce ne așteaptă: plimbări cu bicicleta, desene pe asfalt, trecerea „în revistă” a cofetăriilor din zonă, cumpărarea jucăriei mult visate…

Tot astăzi e și ziua de naștere a lui Mircea Cărtărescu, caruia îi urăm multă sănătate și putere de muncă. Cu toate că dânsul nu duce lipsă de recenzii favorabile, fiind unul dintre cei mai mediatizați autori români ai momentului, pentru noi e un prilej fericit să vă recomandăm din nou una dintre cărțile domniei sale, scrisă pentru copiii mai mari: Enciclopedia zmeilor.

Cărticica asta, cunoscută și publicată în limba română la una dintre editurile noastre de prestigiu, poartă de fapt numele de „Uriașul cel Prietenos” – prescurtat UCP.

Povestea în care un Uriaș aparent „oribil” răpește o sărmană fetiță, întinzând mâna și culegând-o pur și simplu din camera orfelinatului în care aceasta trăia, pare o istorioară deopotrivă incitantă, dar și greu de dus la bun sfârșit.

Ei bine, maestrul Roald Dahl nu numai că o va încheia cu succes, dar cu umorul și lejeritatea condeiului care-l caracterizează, ne va încânta la fiecare pas. Cartea asta e o bijuterie, n-o ocoliți! Se citește ușor și poate fi, la o adică, un adevărat pansament pentru suflet.

Când am încercat să citesc „Calul și băiatul„, cel
de-al treilea volum al seriei Cronicile din Narnia, scris de C.S.Lewis, am
înțeles de ce producătorii următorului film al seriei omonime s-au oprit asupra
volumului nr.4: „Prințul Caspian„. Nu pentru că le-ar plăcea lor s-o ia tot din
doi în doi („Leul, șifonierul și vrăjitoarea” a fost al doilea volum, nu
primul!), ci pentru că, pur și simplu, nu toate cărticelele astea pot fi ecranizate. Nu-mi dau seama dacă asta e o calitate sau nu… Dar vă asigur că pe cele care au darul să se metamorfozeze
în scenarii, le citești mai ușor. E ca și cum ai savura o poveste, și-ai vedea
filmul cu ochii minții.

Nu știu dacă ați citit cărticica lui Luc Besson „Arthur and the minimoys”, editată și la noi sub același nume, la Editura Rao. Deocamdată n-am să vă spun mare lucru despre ea, nici despre filmul pentru care se pare ca a fost scrisă (orice ar spune Besson!), pentru simplul motiv ca n-am facut încă cunoștiință cu povestea. Tot ce va pot asigura însă e că desenele cărții sunt absolut delicioase, iar trailerul filmului facut după această mini-serie – pe care-l puteți vedea și aici, și pe youtube.com, de unde tocmai l-am cules – promite o vizionare de zile mari.

Nouă (mie și băiețelului meu de cinci anișori) ne-a plăcut atât de mult cărticica „Charlie și Fabrica de Ciocolată„, scrisă magistral de autorul britanic Roald Dahl, încât nici nu știu de unde ar fi mai nimerit să încep cu laudele. E antrenantă, e
plină de umor de cea mai bună calitate, e morală, fără a fi moralizatoare. Ce mai, e grozavă! Are toate ingredientele unei povești de calitate „superioară”.
Pentru a vă convinge, am s-o iau ușurel, cu începutul…

În urmă cu
vreo câteva săptămâni, când am scris câte ceva despre filmul „Eragon„, vă
promisesem să revin asupra trilogiei „Moștenirea", cea care a stat la baza
scenariului filmului de tristă amintire, pe care-l pomeneam atunci. Sincer, încă nu știu
cum se poate transforma o carte pentru adolescenți scrisă atât de bine într-un
asemenea dezastru. Dar să lăsăm dezastrul și să revenim asupra cărții(lor)…