E acea oră!

Sunt lucruri pe care nu le preferăm în viață. Să le spunem… nepreferințe! Nepreferința mea este, de exemplu, spanacul. Dar sunt un om fericit căci, spre deosebire de alții, eu pot evita cu un minimum de efort nepreferința mea. Dacă spanacul nimerește cumva cândva în farfuria mea, îl împing cu furculița într-o parte! Ce te faci însă dacă nu preferi ora de dirigenție, atunci când ești, la presiunea colegilor profesori și a directorului școlii, an de an, diriginte? Poftim de împinge asta cu furculița într-o parte!

Citește în continuare "Dosarul Graffiti"

Pas Întins

de Adriana Stefan

– Hai-de, Cla-ra! Hai-de, Cla-ra! se auzeau vocile celor de pe marginea pistei, scandând.

Fata simțea căldura copleșind-o, iar soarele nu părea să aibă altceva mai bun de făcut decât să-i intre în ochi. Își aruncase șapca de pe cap când încă nu terminase a treia tură de stadion. Acum era la a cincea. Șapca începuse să-i strângă fruntea tare de tot, ca și cum i-ar fi crescut circumferința capului puțin câte puțin, cu fiecare pas pe care îl făcea. Acum răsufla ca o locomotivă și nu mai reușea să inspire și să expire corect, așa cum învățase la ora de sport.

Citește în continuare "Pas Întins"

„MÂNDRA TOAMNÄ‚” din volumul „Povești iscusite pentru minți strălucite” de Claudia Groza Lazăr / Ilustrații de Alina Alintăuș

Întunericul mușca pofticios din zi. A sosit toamna. Ziua s-a scurtat. Diminețile aduceau ceață bogată. Din când în când ploua, cu picături mari, de forma unor cristale, poate diamante neșlefuite. Ca niște vestitori ai ploii, mușuroaie de furnici ieșeau din crăpăturile pământului însetat.

Citește în continuare "Mândra Toamnă"

Astăzi este joi. Este ziua în care merg la magazin cu Adi. Fără mama. Adi este vărul meu și are opt ani. Eu sunt mai mic și nu merg niciodată singur pe stradă. Casa noastră este pe Strada Clepsidrei, iar ca să ajungi la magazin, trebuie să mergi tocmai până la intersecția cu Strada Livezii.
Eu am observat că, de câte ori vine Adi la noi, se întâmplă o chestie tare ciudată: devin invizibil. Nu știu cum și nu știu nici de ce.

Citește în continuare "Joi sunt invizibil"

„Cocoșii” de Mihaela Pațachia

Știi cum se pregătesc cocoșii de luptă? Îți voi spune eu. Cocoșii sunt crescuți special cu vitamine pentru a deveni cât mai puternici și apți pentru lupte, dar eu nu vorbesc despre luptele care au loc pentru supremație. Vorbesc despre luptele din ring. Acele lupte organizate de oamenii care vor un alt tip de divertisment. Da, există și oameni care se distrează văzând doi blegi luptându-se într-un ring. Eu sunt unul dintre blegomanii ăia care luptă în fiecare zi pentru viața lui. Mă cheamă Creastă mare.

Citește în continuare "Cocoșii"

„Prieteni înaripați” de Manuela Covaleov

Canarul nu putea dormi. Lui nu i se întâmplase asta niciodată până acum. Avea o colivie frumoasă, hrană gustoasă, o stăpână veselă care îi spunea o mulțime de povești și de întâmplări de la ea din clasă sau de la joacă, avea chiar și un nou prieten. Ei, dar chiar prietenul acesta era motivul pentru care nu mai putea dormi!

Citește în continuare "Prieteni înaripați"