Bătălia Vraciului

…de Joseph Delaney. Cartea a patra din „Cronicile Wardstone” pare să preia ștafeta mult-îndrăgitei serii Harry Potter. Și când spun asta, mă gândesc desigur atât la notorietatea de care aceasta încă se bucură, cât și la publicul țintă, la vârsta la care personajele lui J.K. Rowling au fost „părăsite”. Asta pentru ca seria lui Delaney, după cum vă spuneam și prin iarna trecută, n-aș recomanda-o unui copil sub 13 ani. Și poate n-aș recomanda-o deloc unui copil.

E scrisă atât de bine pentru genul ei – fantasy-horror – încât mie, ca adult, mi s-a oprit inima-n loc de câteva ori citind aceste cărți. Iar lucrurile se pare că devin din ce în ce mai grave și mai întunecate.

Deocamdată n-am citit ultimul volum, așa că n-am să vă spun despre el ce am găsit pe alte site-uri, pentru că nu-mi place să vorbesc în necunoștință de cauză. Promit însă să-l citesc cât de curând. Vă pot spune însă ce am găsit despre autor…

Într-un interviu acordat revistei The Times, Joseph Delaney povesteste despre începuturile sale ca scriitor, despre pasiunea sa pentru literatura fantastica și, nu în ultimul rând, despre cel mai recent succes al său: cartea a patra din seria Cronicile Wardstone, „Bătălia Vraciului”, care va aparea în curând la Editura Corint Junior.

Bestsellerul lui Joseph Delaney, Cronicile Wardstone, care îi au ca eroi pe Vraci și Ucenicul său, a fost cumpărat de Warner Bros., studioul cinematografic de la Hollywood care a cumpărat filmele cu Harry Potter. Ca și Rowling, Delaney își concentrează thrillerele pe lupta sinistră a puterilor magice și, ca și în romanele lui Rowling, succesul lor inițial a venit prin intermediul unui entuziasm colectiv în rândul copiilor.

Delaney este un povestitor înnăscut, cu rădăcini adânci în Lancashire așa cum și Alan Garner provine din Cheshire. A vândut peste 500.000 exemplare în 20 de țări și își merită succesul pe deplin.

”œSoția mea, Marie se trezea la ora 4 dimineața pentru a se duce la lucru, deci eu scriam în fiecare dimineață între 6:15 și 7:30 înainte de a mă prezenta la școală,” își amintește Delaney. ”œCarolyn Whittaker, singurul agent pe care l-am abordat și nu m-a refuzat, nu a câștigat niciun leu de pe urma mea în cei zece ani în care am încercat să scriu literatură pentru adulți. Deci, ca și Tom (naratorul din Ucenicul Vraciului), am avut o lungă ucenicie,” spune el, ironic.

Delaney, fiul unui muncitor, în prezent un bărbat vioi de 62 de ani, cu o barbă încărunțită, s-a născut într-o familie cu patru băieți, toți trăind același coșmar, în care o creatură a răului încercă să-i târască într-o pivniță a casei lor. Convinși că vor muri dacă această creatură își va îndeplini planul, băieții făcuseră un pact să se trezească unul pe celălalt în cazul în care unul dintre ei ar avea respectivul coșmar. Delaney a citit numeroase cărți de literatură fantastică la biblioteca publică din Preston, dar a lucrat fără tragere de inimă ca ucenic al unui inginer, timp de cinci ani înainte de a obține rezultate foarte bune la seral și de a merge la Universitatea Lancaster pentru a studia limba engleză. La 29 de ani, ca profesor, a devenit șeful departamentului de film și media la Colegiul Blackpool Sixth Form – specializându-se în filme cu vampiri.

Personajul mamei lui Tom din seria Vraciului este creat se pare după asemănarea mamei lui Delaney care a murit chiar înainte ca prima carte să fie publicată.

Dacă mă întrebați pe mine care ar fi atuul acestei serii, am să vă spun că, spre deosebire de seria lui Potter, seria Vraciului exceleaza prin moralitatea ei. Vrajitoarele sunt niște ființe malefice, iar personajele principale sunt un fel de witch-hunters.

Alice, unul dintre personajele principale, este singura vrăjitoare ceva mai bună. După cum ne spune Tom ”œnu una pe deplin bună, dar nici pe deplin rea”. Iar ce o face să fie mai bună, ce o imblânzește, e de fapt iubirea față de Tom.

Desigur, ca orice cărți bune pentru adolescenți, romanele din seria Vraciul au ca eroi puști ce descoperă secretele, responsabilitățile și misterele spirituale de adulților. Rețetă aplicată de altfel și de Rowling. Citind cărțile lui Delaney însă veți remarca că între cele două serii există o deosebire fundamentală: una e scrisă de un creștin, iar alta nu.